Odin
Odin - stapanul universului si capetenia aesir-ilor, fiul gigantilor Bor si Bestla. Impreuna cu fratii sai Vili si Ve este creatorul universului.
Atunci cand, alaturi de fratii sai a creat primii oameni din trunchiurile a doi copaci - un barbat si o femeie numiti Askr si Embla, fiecare dintre zei le-a facut un dar. Odin le-a daruit rasuflarea. Astfel, in calitatea sa de creator al omenirii si, fiind si tatal multora dintre zei a dobandit numele de Alfodur (tatal tuturor).
Conform miturilor nordice, era zeul suprem al cerului si al razboiului, inlocuindu-l pe Tyr, care avusese acest titlu inaintea sa. Desi era conducatorul oamenilor si zeilor, Odin, spre deosebire de Tyr, nu era intotdeauna drept, si se cunosc multe istorisiri in care isi incalca promisiunile facute. Este mai degraba o divinitate venerata de nobili - indeosebi de razboinici, numit si Sigfyr - zeul victoriei, cel ce decidea soarta unei batalii, sau Val-father "tatal celor ucisi", caci lui ii reveneau jumatate din eroii cazuti in lupta - Einherjar. Acestia isi petreceau viata de apoi in Valhalla - "Casa celor ucisi", asteptamd Ragnarok, ziua bataliei finale.
Odin mai avea un palat - Valaskilaf, al carui acoperis era din argint pur, unde se afla tronul sau Hlidskialf, de pe care putea privi intreaga lume.
Era si zeul spanzuratilor - Hanga, caci el insusi atarnase 9 zile si 9 nopti spanzurat de Yggdrasill (Copacul Lumii), strapuns de propria sa lance. Astfel el a invatat magia runelor si vraji puternice.
Adeseori se perinda prin lume, insotit de Vili si Loki - acesta din urma fiind fratele sau de sange. De aceea lui Loki ii era permis sa participe la festinurile din Asgard, caci, in miturile nordice, fratia de sange era mai puternica uneori decat legatura de rudenie propriu-zisa. Loki il ajuta pe Odin, insa deseori natura sa rautacioasa este sursa a nenumarate neplaceri - de altfel, in momentul bataliei finale, Loki va fi de partea gigantilor...
Odin este infatisat avand o figura sumbra, severa, cu barba, avand un singur ochi, deoarece il sacrificase pe celalalt pentru a putea bea din fantana intelepciunii a lui Mimir. Deseori poarta o palarie cu boruri largi si un petic ce ii ascundea ochiul lipsa.
El are o lance, Gugnir, si un inel fermecat, Draupnir, facute de pitici. Simbolul sau este valknut - nodul. Calareste pe iapa Sleipnir, cea cu opt picioare, un vlastar al lui Loki si pe Svadilfari - un armasar urias.
De vreme ce putea doar sa bea vin, toata mancarea sa o dadea celor doi lupi Freki si Geri. Doi corbi - Huginn (gandire) si Munnin (amintire) ii erau deseori prin preajma, aducandu-i vesti despre lume.
Desi sotia sa este Frigg - care da nastere zeilor Baldr, Hod si Hermod, Odin are copii si cu alte zeite sau muritoare. Thor, fiul sau cel mai mare, il are cu giganta Jord, cu Grid il are pe Vidar.
Dintre fii sai muritori, ii amintesc pe Sigi, stramosul Volsungilor (din care fac parte si Sigmund si Sigurd/Sigfried - insa asta e alta poveste, ce ramane pe o data viitoare), pe Veggdegg si Beldegg, pe Skiold, Yngvi si Saeming.
Se spune ca Odinn conducea o banda de calareti misteriosi in ceea ce se numea "Marea Vanatoare", ce bantuiau noaptea, de la inceputul iernii (31 octombrie) pana in ajunul lui mai (30 aprilie), si mai ales de Yule (solstitiul de iarna). Cel ce ii vedea se spune ca murea...
* Nume ale zeului- Odin, Odinn, Othin, Othinn (nebunie/frenezie), Aldafodur (tatal tuturor), Alfodur (tatal oamenilor), Valfodur (tatal ucisilor), Havi (cel mare), Har (cel cu un singur ochi), Sigfyr (zeul raboiului/victoriei), Gangleri (ratacitorul), Har (mare), Thridi (al treilea), Gagnrad (sfatuitorul), Grimnir (mascatul), Harbard (barba-cenusie), Baleyg (ochi de flacara), Bileyg (ochi slabit), Fiolsvid (prea inteleptul), Gauta-tyr/Glapsvid (cel ce aduce nebunia), Hroptatyr (cel intelept), Herian (razboinicul), Sigfodur (tatal razboiului).
de Nydia la Tourterelle
